Ce oraș-surpriză! Aproape distanța unui maraton mers în peste 2 zile de ignorat frigul, cu wow la fiecare colț, cu bucurie la fiecare târg de Crăciun, brad împodobit, clădire cu arhitectură deosebită, butic cu obiecte artizanale, piețe ordonate și pregătite de sărbătoare. Cu amintiri făcute la tot pasul.
Budapesta mi s-a dezvăluit pe straturi, prin ceața deasă instalată în aproape toate diminețile, dar m-a încălzit cu luminile ei, cu eleganța străzilor și cu forfota deloc copleșitoare a oamenilor care o vizitează în decembrie. A fost friguroasă, strălucitoare, grațioasă. M-a îmbiat la mers domol pe străzi cu aer medieval sau de-a lungul Dunării, din Buda până în Pesta și iar înapoi. M-a răsfățat cu castane coapte, suc de mere cald și globuri de ceramică în târgurile de Crăciun. M-a făcut să-mi ridic privirea către toate palatele, muzeele și magazinele instalate în clădiri elegante. Mi-a amintit de Viena, mi-a amintit, uneori, de Paris. Într-un moment, mi-o imaginam pe prințesa Sissi la plimbare prin grădinile Palatului Regal Buda. În altul, travesam bulevardul Andrássy și mă simțeam pe Champs-Élysées.
Apoi, a fost experiența de a sta la Anantara New York Palace Budapest, un palat din secolul XIX care are în inima lui localul New York Café, decorat cu fresce superbe şi coloane de stuc aurite, cu muzică de pian live care răsună armonios în toate colțurile clădirii. Am stans de ceva vreme pin-uri cu detaliile clădirii, am visat să mă pierd cu privirea pe ferestrele ei mari, în timp ce sorb dintr-un ceai și privesc trecătorii. N-am visat, însă, că o să ajung să-mi fac cadou 3 zile aici. Și, vai, câtă bucurie a mai încăput în 3 zile de stat, privit, trăit, uimit aici!
