La pas, pe străzile înguste. În alergare, pe poteci de trekking. În viteza mașinii, cu opriri multe. Cu ochii după plaje ascunse sau în căutarea vilelor văzute în depărtare, cocoțate pe stânci abrupte. Pe toate le-am făcut și fiecare mi-a descoperit bucăți diferite din Coasta Amalfi.
Positano e orașul-vedetă al coastei. Toți vor să îl vadă, să îl fotografieze și să se piardă pe străzile lui. Îi înțeleg, m-am simțit instant atrasă să-i văd fiecare colț, să descopăr fiecare priveliște, fiecare magazin cu ceramică și fiecare restaurant cu pizza. Nici măcar agitația turiștilor care mișună constant pe străzile înguste nu mi-au luat din bucuria de a descoperi orașul.
Nocelle e cel mai darnic în view-uri spectaculoase – te ridică până aproape de nori și-ți arată golful Positano și Marea Tireniană de la înalțime. Îți face cunoștință cu muntele, cu strugurii, cu smochinele coapte, cu trăitul într-un ritm mai lent. Ravello e locul vilelor superbe, cu cele mai frumoase grădini – Villa Cimbrone și Villa Rufolo sunt doar două dintre bijuteriile unui oraș care pare scos din picturi. Minori și Maiori te apropie de traiul mai autentic din zonă. Aici turiștii sunt cel mult în trecere către Salerno, așa că în sfârșit poți să iei pulsul unei zile obișnuite din viața unui localnic. Tot aici găsești Torre Normanna, un turn de veghe din 1562, transformat într-un restaurant cu stele Michelin.
Punctul de plecare este Sorrento, orașul care este cea mai bună introducere pentru Riviera Napoletana – darnic în peisaje, clădiri istorice, restaurante, apusuri, fructe de mare și la doar 1-2 ore distanță de Pompeii și Napoli.
