Oraşul m.eu

Oraşul meu e locul unde e casa mea şi unde toate amintirile se înghesuie  în numele scrijelite pe băncile din parc, în asfaltul străzilor tăcute, în ceştile aburinde din cafenele slab luminate.

La 2 ore de călătorit cu cel mai vrednic tren se întinde între anotimpuri orăşelul fără cinema, dar cu cei mai frumoşi copaci albi. Acolo lucrurile se aştern liniştite. Nu sclipesc, au doar o singurătate ce naşte impresii. El e oraşul meu, cel care m-a crescut cu zâmbete. V-ar povesti oricând de leapşa jucată în noroi, de firicele de apă care transportau cele mai de preţ corăbii din hârtie, de zahărul care strălucea pe degetele lipicioase într-o zi de bâlci.

La 9 etaje de călătorit cu cel mai vrednic lift se întinde oraşul tentacular cu străzi pictate de castani şi  amestecate de ploi tomnatice. Are ceainării unde dorm pisicile în ghiveci mari, iar menta creşte sub ochii tăi. Are Antimul cu umbra din curţi, anticarii de la Universitate cu fetele lor Anica şi Maria, de la care am primul şirag de mărgele pictate sub ochii meu, fântâna studenţiei unde am tot aşteptat, de-a lungul anilor, să fiu admisă, Lipscaniul şi Pasajul Villacrosse care-şi colorau poveştile pe clădirile vechi şi mă lăsau, mai apoi, să le descifrez. Mai e o anume salcie de pe Docenţilor şi o anume bancă din Parcul Rozelor. Teii Dâmboviţei primăvara, cu frunzele lor mici, verde-crud. Pavajul unei străzi ascunse, aproape de Calea Moşilor, tramvaiele care-şi ţin răsuflarea în staţii, copiii care joacă şotron pe borduri, oamenii care fug mereu către ceva, bătrânii care se-nchină larg şi pios în timp ce-şi grăbesc paşii către supermarket.  Nu-i un ţinut bucolic, cu păşuni în jurul casei şi-o uliţă umbrită cu meri, e doar un oraş care te învaţă să vezi ce vrei să vezi, să simţi ce vrei să simţi.

Oraşul m.eu este un ghid al stărilor. Te trece prin tot ce are un oraş de oferit şi e centrat pe .eu. Asta înseamnă că ajută fiecare persoană să-şi caute poveştile, indiferent că s-a aruncat grăbit într-un taxi fără să ştie care îi este destinaţia sau că îşi planifică de săptămâni întregi o ieşire cu foştii colegi de liceu, într-un bar obscur din cartier, locul chiulurilor din tinereţe. Te lasă să te pierzi doar la cerere, altfel îşi poartă întotdeauna harta sub pălăria cochetă. Fain lucru ăsta pentru bezmeticii care-şi uită mereu adresele lipite pe bileţele colorate şi sunt mereu în întârziere şi cu paşi grăbiţi, fără să ştie încotro (aşa, ca mine). Cine, în ziua de azi, te mai apucă aşa frumos de mânuţă şi te ajută să găseşti ce cauţi? Aş vrea să devină pentru toţi o hartă a locurilor dragi, locul unde poţi recomanda castani şi tei învăluiţi în mister în nu-ştiu-ce-dimineţi, cofetării în care sclipesc cele mai bune bomboane fondante, săli de cinema în care întâlneşti regizori care n-au înotat încă în valuri de celebritate…

Mai exact, oraşulm.eu este un ghid mobil dezvoltat în cooperare cu 24-FUN, pentru a pune în legătură oamenii, locurile şi evenimentele urbane. Altfel spus, un mod de a găsi mai uşor ce cauţi sau de a anunţa unde te afli pentru cei care vrei să te găsească. Este disponibil pe web şi ca aplicaţie mobilă pentru iPhone şi pentru Android, cu o bază de date de mii de locuri şi evenimente relevante din oraşele mari ale ţării, în continuă expansiune şi actualizare. Este încă în fază beta, aşa că domnii povestitori sunt aşteptaţi să se adune pentru a demonstra că fiecare ieşire în oraş chiar se poate transforma într-o poveste!