evenimente

PR Forum

Sunt unele evenimente din industria Relațiilor Publice care ar trebui  încercuite în calendar, în fiecare an, ca must attend. Pentru practicieni/new-entry în domeniu, PR Forum e locul ideilor istețe, comunicate creativ, cumulate în două zile de comunicare corporate, strategie, crisis management, old & new media, PR de nișă, personal branding. Ediţia de anul acesta se desfăşoară între 25 – 26 aprilie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Evenimentul cuprinde două zile de conferinţe, seminarii intensive, workshop-uri interactive şi gala de premiere a celor mai buni specialişti din industrie. Aveţi programul complet aici. Noutatea de anul acesta este PR Academy. Prima plaformă de cursuri interactive pentru oamenii de PR cuprinde o serie de cursuri ce se vor desfăşura pe parcursul întregului an, mai exact training-uri de comunicare interactive : Crisis Comunication Today, susţinut de GMP PR, Social Media for Public Relations, susţinut de GolinHarris, şi Effective Internal Communication Planning, susţinut de Image PR. Anul…

Revista de povestiri

Nici n-am pornirea să v-o prezint ca pe-un musafir venit în vizită, aşezat în fotoliu picior peste picior, aşteptând cafeaua. Că nu-i. Are loc anume în casă, chiar lângă fotoliu cu perne, sub lampa aia care-ţi zboară şi gândurile cu strălucirea ei, doar să se bucure şi prea-viteazul motan mov de-un tors pe cinste, cât îi citeşti tu intenţiile, cât uită el de dezamăgiri, cât ajungeţi voi la-nţelegere din litere nerostite. Îşi plimbă imaginaţia conturată când în cuvinte, când în ilustraţii, de-a lungul camerei, de la o lună la alta, doar să te prindă în jocul poveştilor altfel,  să te simţi complice la visările celor ce-o scriu, cât să-i doreşti un loc permanent în cutia cu răsfăţuri. A luat coroniţă la-nvârtit idei pe degete, joacă şotron din prima zi de existenţă, ţine cu titirezul în mişcare şi cu inimi prin care să vezi lumea, mai se prinde şi de zâmbetele…

Portret de femeie (II)

Coperţi maronii, cartonate. Câteva colţuri îndoite la foaia de calc ce separă anii unui om. Jucăriile, premiul I, coroniţa din trandafiri, aici eram în curtea şcolii, uite-o şi pe Gabi, are un băieţel acum; ah, cât am mai alergat pe holurile astea, cred că eram într-a VII-a, atunci am avut părul lung cât o răzbunare pe toţi anii de tuns bros. Aici? În liceu, chiar după o oră de literatură universală, ştiu că mi-a picat destinul Nataliei Rostova, n-am cum să uit, doar venisem din vacanţă şi încă terminam Război şi Pace – îţi dai seama că am evitat finalul. Treci direct la asta, cu movul în păr! Anul I, lucram la un scurt-metraj – a fost cel mai bun din toată seria, atunci am ieşit la bere cu profesorul de compoziţie audio-vizuală, trebuia să ne-mprumute un ceas vechi şi-aşa am descoperit Antimul. Pe ușă scria  527, 5 etaje deasupra…

Alesele

Dezvățul listelor nu se va observa în acest articol, locul în care voi desfășura o glorioasă enumerare a celor mai dragi campanii/inițiative online din ultima lună. Săptămâna trecută am devenit super-erou. Cunoscută pentru producerea tornadelor în pahare cu apă, topirea ciocolatei cu puterea minții, viteza supersonică cu care prind ratb-uri, am hotărât că-i timpul pentru o misiune mai înaltă. O să salvez planeta, începând cu renunțarea mea la incandescență. Mai multă investiție în becuri LED, vreau să prind aniversarea de 20 de ani a unuia, știind că s-a hrănit cu 85% mai puțină energie ca fratele mai bătrân și economic. IKEA a identificat deja toate avantajele acestei tehnologiei și are deja în ofertă 72 de lămpi LED şi 12 tipuri de becuri LEDARE. Sunt ceva luni de când am căzut la pace cu bucătăria. Procesul de îmblânzire a fost unul reușit, în toată amestecătura de reglat flăcări, lăsat amprente dulci,…

Pași către viață

Am mai zis, știu, dar tot în  lipsă de curaj se-nvârt mulți atunci când trebuie să gândească dincolo de modă. S-o facă acum, când în tendințe nu mai sunt valorile, ci-mpodobirea nefirească și nedreaptă a răului camuflat în banal. Și-o s-o tot zic, că prea a devenit formă de mândrie răutatea, prea s-a transformat ea în măsurătoare supremă a inteligenței, după unii. Asta ca plată pentru câte îndemnuri de  Nu fi prost am auzit în loc de Nu fi bun. I-am cunoscut pe cei care te privesc de sus, cu-n zâmbet a mirare că mai există pierduți ce cred în bine. Apoi, am întâlnit și fabricanți de liste cu fapte bune, adevărați colecționari de cazuri triste care-și urlă strident altruismul. Și câți sunt! Dar mai există și oameni ca Iulian, prinși într-o modestie frumoasă, care salvează și spun povești. Care cred că “bunătatea te ferește de lucruri rele”. Noi ne-am împrietenit acum 3…

Portret de familie 2

Mama, tata, Mințiți-mă că-s mică. Să existe multe “atunci când”-uri rostite de voi, cu mine desculță prin grădina casei și-o stropitoare care-mi fugărea plăcut picioarele în miez de vară. Să fie cu ploi de corcodușe pe cisterna bunicii. Ori cu patul meu cu arcuri ruginite, de sub prunul de acasă, în care citeam în după-amiezile plăcute de toamnă. S-ajungem, din vorbă-n vorbă, să căutăm ninsorile de altădată în albumele greoaie și sania cea veche prin magazie, uitată. Să mă certați că plec iar fără căciulă. Ca pedeapsă, o să mi-aștept cana cu ceai de mentă răsucită-n miere, în seara în care sper să se mănânce singure prăjiturile lăsate sub bradul de Crăciun. Vin acasă! Și tot cred. *** Astea-mi vor fi cuvintele așezate pe spatele cărții poștale de mai jos.  Între 6 și 12 decembrie, sunteți așteptați și voi la #PortretDeFamilie, ediția 2012, în cafeneaua Tete a Tete din Herăstrau. Notați-vă…

Țara lui Andrei

Nu știu în câte lumi visați voi, câte țări vi s-au lipit de tălpi, pe câți munți ați urcat, în câte ape v-ați întrecut cu peștii. Nici câte drumuri drepte ați ocolit, doar pentru că cele șerpuitoare vă promiteau un Altceva-Orice care să rămână al vostru. Nu știu câte tradiții mai cunoașteți. Nici câte mai respectați. Cât de mult vă cunoașteți țara, înainte să vă-ndreptați către alta mai bună ca ea. Dacă ajutați sau nu. Că-i simplu, știu, să-ntoarceți capul atunci când nu vă convine. Nu știu dacă vă mai lăsați colorați ochii-n arămiu şi gândurile aşezate cuminţi pe cărări cu frunze. Sau dacă vă mai plac măcar oamenii care-și scriu mulțumirea cu rotocoale de praf. Din cele date de fapte mici și bune pentru alții, pentru toți. Dar peste care, mai mereu, se trântește tăcerea. Tot ce știu e că există Țara lui Andrei, pe care am împrietenit-o deja cu…

100 de ani

Electrolux este un brand care își întinerește constant produsele, deși multe dintre ele au o vechime onorabilă. Sunt 100 de ani împliniți doar de la apariția primului aspirator  Lux1, care a arătat ca un adevărat veteran ce-și așteaptă  invitații pentru a sufla în tort. Aniversarea sa a fost transformată într-un treasure hunt tematic, încălzit de castane coapte și discuții relaxante despre relații. Bineînțeles, dintre cele cu branduri și produse care ajung să existe în casa ta cam din vremea când și tu abia învățai să pășești pe covoare.  Cum ar fi și aspiratoarele acelea greoaie, pe care le trăgeai după tine prin casă, în ritmul unei melodii, și le curățai mereu într-un nor de praf care călătorea până la vecini. Ele s-au transformat, mai târziu, în obiecte alese nu doar pentru tehnologiile promise, cât și pentru design-ul atractiv, silențiozitate și prietenie promisă mediului înconjurător. Dar hai să cunoaștem puțin istoria Electrolux,…

Mie să-mi faci diminețile bune!

Atâta îți zic. Să mă trezești cu un ceai în care picuri trei stropi de rom și două prafuri de scorțișoară. Să-l plimbi ușor pe hol, până ajunge aburul cald la piciorul drept, care stă mereu peste plapumă. Nu uita nici de cireașa proaspătă! Să fie musai cocoțată pe un cupcake cu frosting de ciocolată albă. Și cartea pe care tot o uit pe masa din bucătărie. Las-o așa, fără semn, o să țin minte pagina. Am subliniat ceva aseară și vreau să-ți citesc. Da, știu, azi-noapte iar am adormit înaintea ta. Îți povesteam despre o brioșerie. Mi-ai și cerut adresa, că poate ai drum vreodată pe acolo, când vrei să mă mai surprinzi. Nici nu ți-ai dat seama că așa ți-ai stricat toată surpriza. Cred că am și adormit cu gândul ăsta tâmpit. În dimineața asta te văd cum îți pierzi echilibrul în drum spre mine. Mergi pe vârfuri,…

O anatomie a dorinței

Lansarea noului model Renault Clio, care a avut loc săptămâna aceasta, mi-a adus aminte de un concept isteț, pe care l-am îndrăgit încă din facultate –  lovemarks. N-o să predau acum o lecție de publicitate, nici n-o să mă avânt în explicarea unor comportamente de consum. O fac alții mult mai bine decât bine. În schimb, o să extrag o părticică din toată teoria asta dezvoltată în jurul trăirilor afective, amestecate frumos prin campanii, pentru a vă descoperi de ce văd eu cu ochi buni sentimentele. Nu în general, doar la nivel de comunicare. 🙂 Mai exact, mă interesează acel fragment legat de necesitatea de a intensifica poveștile spuse de produse, pentru a construi o relație emoțională între brand și consumator. Lăsând la o parte emoția noutății, Renault Clio 4 vinde un mod de viață, un imaginar, o experiență. Vinde, de altfel, însăși conceptul care stă la baza construirii designului său -…

Navigate