Voluntariat

Straturi de scepticism, zeci de întrebări despre motivaţii, priviri neîncrezătoare. Mereu mai mult de câştigat, de consumat, de risipit. Nu există timp, e prea-frig-prea-cald, prea frică, prea uşor, pe mine cine m-ajută?, nu-mi pasă!, ce-mi iese?, şi-aşa n-ai cum să-i salvezi, selecţia, problemele, eu, despre mine. Eu, eu, din nou eu. De când am început să fac voluntariat, am primit, pe rând, toate scuzele, întrebările, încercările posbile, menite să renunţ la ceea ce făceam, iniţial, dintr-un soi de instinct, apoi  din convingere. Din oboseala de a mai combate, exemplele oamenilor care împachetează în bine tot ce ating îmi devin cele mai eficiente argumente.

***

Departe de cei care nu cred, există vindecătorii, aşa cum îmi place să-i numesc eu pe oamenii precum doamna Doctor Alis Grasu, Manager General al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti –Ilfov. Ştiţi voi, oamenii aceia care fac minuni în tăcere şi pleacă privirea la felicitările primite. Cei cărora le tremură vocea din motive de mândrie simţită necontrolat atunci când vorbesc despre reuşita unor schimbări. Cei care luptă cu mentalităţi, cu limitări financiare, cei care scot din piatră seacă binele. Pentru oameni ca doamna Doctor Alis Grasu, prinsă de microbul Medicinei de Urgenţă, s-a inventat Gala Naţională de Voluntari. Pentru  coordonarea a peste 1000 de voluntari, dintre care 600 activi permanent, cu minimum de 3 gărzi pe lună, pentru realizarea campaniilor care au trimis mesajele Serviciului de Ambulanţă departe de tot, pentru deschiderea către cei care vor să ajute, pentru transparenţa şi bunăvoinţa arătate, pentru toate reuşitele  sale, există un buton care, apăsat, îi poate aduce o titulatură simplă şi frumoasă de Coordonatorul de voluntari al anului.

Durează secunde, face fericit un om care merită asta-şi-mai-mult, e un mulţumesc pe care fiecare ar trebui să i-l spunem.

***

“- Vezi tu, unii vor străbate pădurile, cât timp alţii vor munci să le protejeze, cu gândul tot la cei care vor vrea să le străbată în continuare. Nu, primii nici nu vor cunoaşte ori aprecia de cele mai multe ori ceea ce fac ceilalţi pentru ei.”  Acesta-i de-multe-ori sacrificiul care intervine în viaţa omului care vrea să contribuie la bine. Şi-i ceva de care te loveşti când îţi pasă, iar altora nu. Vindecătorii, doar ei  ştiu că, şi-n situaţia asta, e de mers înainte.