Austria

3 Posts Back Home

Salzburg

Ne-am cazat la Schone Aussicht, la 3-4 km de centrul orașului Salzburg, pe o proprietate înconjurată de pădure și terenuri verzi tunse la milimetru. Când am deschis ușile către balcon și am dat cu privirea de lanțul de munți cu crestele acoperite de zăpadă, am rămas o oră doar să cuprind toată frumusețea care mi se afișa. Aici aveam să descopăr că iepurii și pisicii pot fi buni prieteni, dar și că un apus minunat poate să devină de-a dreptul scos din povești când se revarsă asupra căprioarelor care umbă nestingherite prin curțile oamenilor. Am străbătut la pas zona veche a orașului, cu ochii la măiestria semnelor lucrate din fier ale magazinelor de suveniruri de pe Getreidegasse. Obișnuiți deja să căutăm punctele cele mai înalte ale unui oraș, care să ne desfășoare toată frumusețea și diversitatea sa, am ales să ne dezmorțim picioarele într-o drumeție de 2-3 ore până la muzeul…

Viena

Am iubit Viena înainte să o cunosc. Prin Billy Joel care-mi cânta în căști cu orele în adolescență, prin Romy Schneider care mi-a spus povestea împărătesei Sisi, prin pașii de waltz învățați într-o sală de dans. Prin inspirația adusă de muzica lui Mozart și prin arta lui Gustav Klimt. Am iubit și mai mult Viena când am cunoscut-o. M-a cucerit cu atmosfera imperială trăită la fiecare pas, cu palatele sale impunătoare și perfect întreținute, cu sunetul de muzică clasică amestecată în tropăitul cailor pe pavajele de piatră. Cu poveștile incredibile ale monarhiei Habsburg, cu bulevardele vii și armonioase. Cu veselia oamenilor care ciocnesc pahare mari cu bere și cântă în cor. Cu bogăția culturală și grădinile cu palmieri. Cu bucătăria vieneză plină de snițele imense și felii de tort cu ciocolată Sacher. Cu atmosfera din Cafe Central pictată în culori de auriu și roșu purpuriu, unde obișnuiau să-și dea întâlnire intelectualii…

În 2019

Am mers. La asta am ajuns, după jumătate de zi în care am luat anul ăsta și l-am așezat sub lupă, l-am subliniat din prima lună până-n ultima, ca pe o carte din care vreau să rețin cât mai mult. Eu în 2019 AM MERS. Înainte, indiferent de poticneli, cu mult curaj, agățată de prezent ca niciodată, cu hotărâri ferme, în direcțiile alese de mine. Am mers pe jos 1700 de km. 300 de km au fost pe Camino de Santiago, urmând o săgeată galbenă și un simbol al scoicii către Santiago de Compostela. Am cunoscut un nivel de conexiune cu mine cum n-am crezut că există și m-am întors îndrăgostită de viață, de natură, de un nou sens. Am mers prin micile orașe ale Spaniei și-am iubit tot ce am privit de-a lungul unei călătorii care a fost despre recunoștință și prezență. Am mers prin Austria și m-am simțit…

Navigate