fotografie

stare

Poate, totusi, ai un dram de noroc si va creste un copac prin fostul tau cap. Poate va mai pastra un pic din esenta ta in frunzele sale. Poate i se vor ondula radacinile prin toracele tau, precum niste coaste lemnoase. Poate coloana vertebrala iti va fi izvor. Poate va curge, fara ezitare, spre mare. Si cat de frig ti se face cand te gandesti la asta! Si cat de teama! Si uite cum tu tot nu poti analiza ce inseamna viata …si uite cum nu beneficiezi de impartialitatea eternitatii… -e stare de toamna, stare de plecare, stare de ploaie…stare de revin.

Ea. Eu. El.

“Prima dimineață când îl vedea așa cum este el într-adevăr. În copilarie, o cucerise prin veselia și verva lui; când a crescut, a început să-l admire mai serios. Moștenise de la el aceeași luciditate, care o îndreptățea să emită în orice împrejurare judecăți fără drept de apel. O intimida privirea, o intimida și vocea. Exista o sumedenie de subiecte despre care nici prin minte nu i-ar fi trecut să vorbească cu el. Căci ea nu era pentru dânsul trup, ci spirit. Totul era foarte clar, el nu se apleca până la ea, ci o ridica până la el. Astfel se înrădăcina mândria unei maturități într-un corp de copil. Scăpa de pasivitatea copilăriei. Intra în marele circuit uman, în care, își zicea ea, fiecare este de folos celorlalți. Dacă până atunci se mărginise să fructifice îngrijirile primite, pentru prima oara, la rândul ei, era folositoare cuiva. Era înzestrată cu ceea ce…

Navigate