Arta nu mușcă

Dacă te uiți atent la chipul Loredanei, atunci când se strecoară printre invitați, îi poți citi în zâmbet cât de mulțumită este de ceea ce face. Probabil și-a dat seama de ceva vreme că-i tare plăcut să-i îndrăgostească pe oameni de artă, iar ea să joace repetat rolul unui Cupid elegant și carismatic. N-aș putea spune că n-o înțeleg și n-o încurajez să continue.

Sub numele Arta nu mușcă, își plimbă tinerii artiși în pași de tango, pe ritmuri de vioară, prin locuri minunte din București, doar pentru a arăta că al lor talent trebuie păstrat și promovat cu pasiune. Așa cum ar trebui să facă orice om care știe a aprecia creativitatea, fie ea strânsă într-o arie în spațiu convențional, fie afișată la mijloc de stradă, pe scările reci ale unei clădiri.

I-aș dori să nu-și piardă nicicând entuziasmul acesta de a face bine și frumos! E mult prea rar…

fotos via